Am mai încercat odată să(-mi) explic legăturile dintre oameni.  Aici. Nu prea am reușit. Am încercat la un moment dat pe un caz particular. O parte din eșantion mi-a sărit în cap. Mai târziu am înțeles că nu pot exista legături unidirecționale, ci totul se petrece într-o perfectă simbioză, insesizabilă, prin intermediul căreia oamenii își completează nevoile. Dacă la un moment dat nu ai nimic de oferit, you're out (comportament de haită, opus celui de turmă).
Toate aceste le zic pentru că în ultimul timp am încercat să conving lupul că și varza-i la fel de bună ca și capra. Am avut succes, dar atunci capra mi-a atras atenția că lupu-i mănâncă varza. Soluția? Am scos pușca, am tras în capră, am alungat lupul în pădure și mi-am făcut o varză călită.

De ce-mi pun întrebări existențiale?
Pentru că eu am pușca.

Do you like this article? Share It!