Conexiuni...

Cu cât înaintezi in vârsta, cunoşti mai multe persoane, îţi pui viaţa sub semnul destinului sau a neşansei, uneori o suită de parabole într-un grafic al fericirii/nefericirii, cu cât crezi că viaţa-ţi este redundantă, cu atât trebuie sa speri mai mult. Viaţa este un algoritm de complexitate O(n^n), cu n mare, foarte mare, dar tangibil, că doar avem timp pentru toate.

Societatea îşi lasă amprenta asupra modului nostru de a fi, ne dă un caracter tare sau din contra, ne slabeşte, ne influenţează negativ. În acest sens, prietenii, familia educă spiritul nostru şi suntem "conectaţi" cu respectivele persoane.

Făcând referire la întreaga populaţie a planetei, aceasta ar fi o componentă conexă, pentru că nimeni nu se naşte singur în padure şi sigur cineva este cunoscut de un alt cineva.

Pe parcursul vieţii apar situaţii excepţionale pe care unii le numesc coincidenţe, alţii le spun:"soarta". Cert e că de multe ori un astfel de eveniment se întamplă mult mai rapid/frecvent, decat probabilitatea matematică.

Pe de altă parte , fiecare are o intuiţie(mai bună, sau mai eronată). Cu cât ne încredem mai mult în noi, cu atât vom reuşi de mai multe ori. Este important, în momentele grele, să fim susţinuţi, oricare ar fi rezultatul provocării.

Aş vorbi şi despre iubire, dar mă tem să nu aberez, adică sigur aş spune prostii, aş vorbi prea abstract, şi nu de alta, dar dacă iubirea e abstractă, atunci am sa va explic "integrala definită în termeni de sume Darboux" (Prof. Masalagiu, FII).

În concluzie, cred că un moral ridicat face primul pas în depăşirea unui obstacol şi vă invit să urmăriţi un serial în acest sens: LOST.





2 comentarii to "Conexiuni..."

Trimiteți un comentariu

Categorii

Palavrele mele