Au secat norii de dorul tău,
S-a cernut cerul de stele,
Şi tu ... tot nu ai apărut.

Mă gândeam că te-ai rătăcit,
Că marea mi te-a luat, te-a înghiţit.
S-a împlinit un an de când ai plecat.
Un an de ploaie, grindină şi fulgere.

Am încetat a-mi lovi pereţii
Şi aştept ploi,
Care vor stinge în mine focul asurzitor.