M-azvârl sălbatic într-o maşină
Cu gând măreţ mă-ndrept spre tine
M-aştepţi în prag cu o măslină
Te-mbrăţişez plin de suspine.
Stăm timpi prelungi în vorbe scurte
N-ajung vreodată de-a pricepe
Cum de-un sfert devine-o oră.
Cum de-un ceas e iarăşi două.
Şi stăm aşa cu orele...
Îţi împletesc pletele,
Cu-un basm te-alint copilă
Ti-ating faţa febrilă

Şi-n timp ce-ţi zic de cavaler
Tu-mi dai să mânc ecler.

Mă întreabă-un poliţist
Dacă am permis.
-Cum să nu?, răspund mişel
Cu-o mână pe portofel.
-Doar că l-am uitat acasă,
Pe terasă.

Eu de când te-am cunoscut
Tu n-ai mers cum aş fi vrut
De-o fi iarnă, de-o fi vară,
Bate, bate-o planetară.
De-or fi gropi, chiar şi mărunte
Pietre, cât un mic grăunte
Am în spate un haion,
Urlă, parcă-i saxofon.
Am o anvelopă moartă,
Fără dinţi şi fără soartă
Toată ziua vrea flatată...
Cu azot umflată.

Frumos ninge, cu fulgi dârzi
Multe stele pe oglinzi
Cu luneta îngheţată
Încălzirea afectată
Te prinzi?
Două stele pe parbriz
Ce nu cad nici dac-afară
Se topeşte îngheţata
Şi ciocolata.

Iarna-i grea, omătu-i mare
Eu n-am lanţuri în dotare
Şi mă-nvârt, cât mă învârt
Mă trezesc în absolut
De-un tramvai ţinut
Şi-un ehipaj de la SMURD.

Cât de lungă o fi ziua
Ne certăm pentru nimica
Nu-ți convine mămăliga
M-ai pocnit chiar și cu lingura.

Trece-o lună, trec chiar două
Ochii mei is numai rouă.
Țipi la mine ca la sport
Tu cât crezi că mai suport?

Îmi iau hainele să plec,
Te aprinzi precum un bec
Juri că nu te mai răstești
Mă înduri...despachetez.

Trece-un an și-aduc pe lume
Un copil cu-al tău prenume.
Și de-ar fi să plec acum
Nu mai am s-aleg vreun drum.

Am ajuns la bătrânețe,
S-am nepoți, toți numai zdrențe
Le explic, dar în zadar...
De nu-nveți, vei da cu var.

Mulțumesc Marius. Mulțumesc Doina.

Am găsit o compoziţie scrisă în clasa a XII-a.

-Unde rămăsesem?
-Nu ştiu!
-Dormi!
-De ce ?
-Nu pot ! Aud câini lătrând ! Este un ţânţar în cameră !
-Nu se mai aude.
-O fi adormit.
-De ce deschizi calculatorul?
-Mă zgârie huruitul scanerului pe creier!
-Ai creier?
-Sunt un geniu şi geniile sunt nefericite.
-De ce?
-De ce intrebi?
-Bei prea multa cafea.
-Cum o cheamă ?
-Pe cine?
-Pe ea?
-Claudia, poate Irina, poate Mădălina, poate Diana, poate cealaltă Claudie.
-Cealalta Claudie?
-Sau poate Ana-Maria?
-Care? Ancuţa?
-Nu, sigur nu Ancuţa. Acum 4 ani, da; dar acum, nu.
-Ai grija la ortografie.
-E 3 ceasul. Kaspersky îşi face update; ce-o fi şi cu viruşii aştia. Oare ei nu au somn.
-Uite o lama Orbit! Mănânc-o!
-Se mestecă!
-Fugi de-aici!
-Ce cauţi?
-Uite monezi! Sau monede...cum e corect?
-Bancnote!
-100 de ferestre de Internet Exporer? Cauţi ceva ?
-De ce nu foloseşti Firefox ?
-De ce nu foloseşti Opera ?
-Mie-mi place Safari.
-Nu. Just look around.
-E virus.
-E spyware.
-Esti belea.
-End task !
-End mata !
-2.0 Ghz la procesor nu-mi ajung. Vreau dual-core!
-Vrei multe.
-Cine e Ana?
-Pe mine mă întrebi?
880.036 K
-Ai 2 mail-uri.
Alţii au sute.
-Pune semn de dialog.
-E 3:15. Ţi-ai pus ceasul la 5:50. Mai dormi?
-Poate.
-Nu mai este nimeni online.
-Taci. Gândeşti ca un emo.
-Mai facem o varianta la mate?
Nu.
Da.
Nu.
Facem.
Mai bine una de geografie.
-E târziu.
-Sau prea devreme.
-Scrie.
-Ai radiera aia de 8 luni.
-Folosiţi semne de punctuaţie.
-E o radieră bună.
-E din Germania.
-Ştii tu?
-Presupun.
-Vatican nu fabrică radiere.
-Ţi-a mai rămas o bucată de ciocolată. Mănânc-o.
-Oare ce face Tzenk?
-Sun-o.
-Cat costă un taxi până la Socola ?
-Mult.
-Nu vine nici un taxi în Holboca la ora asta.
-Vecinul de la vale e taximetrist.
-Se poate să te refuze?
-Să ne refuze.
-Nu are voie decat 4 în maşină.
-Iar noi suntem 10,20,30...mulţi, mult prea mulţi de mulţi.
-?
-Cum număra chinezii?
-Citeşte.
-Ai o manea pe desktop. Ce caută acolo?
-Întreab-o!
-Care e cuvantul magic?
-Dute-n pizda mătii!
-Mie frig.
-Gandeşte corect, scrie corect, prostule. Se scrie: mi-e frig.
-Cu care dintre femeile de serviciu ai făcut gramatica?
-Gramatica e un cuvant de provenienţă greacă?
-Ai si un proiect la franceza! E cu imagini din Disneyland Paris.
-Asta nu l-ai mai prezentat.
-Taci.
-De ce?
-Aaaa.
-Şi in manualul de geografie este o poza cu o privire de ansmablu asupra Domului Invalizilor şi Muzeul de arme.
-Am sa rup foaia.
-Mie-mi zici.
-Iar curenta ii place să te lase amanet.
-Cand capsezi şi tu foile astea? Nu vezi că zboară ?
-Apropo, ziceai ca ştergi pozele alea din telefon.
-Ziceam.
-E 3:22.
-E 3:54.
-Patul te aşteaptă.
-Sa fie sănătos.
-Eşti un frustrat.
-Pa!

-Aş mai scrie, dar nu mai am loc, şi să mă întind, să-mi mai iau o
foaie, [nu mai înţeleg ce am scris].
-Cântă rândunelele.

Fac o pauză, trag aer in piept... WTF?
Din totdeauna am ştiut că-s oleacă plecat de acasă(na, facultate, serviciu, nu prea mai stau pe acasă), dar se pare că în liceu eram adesea pus in situaţii contradictorii. Eram multithreading... rulam fier pe fier, ieşeau scântei...
Imi aduc aminte ca am stat dupa fundul Irinei juma de an, timp in care nu mi-a dat nici o atenţie. După Claudia am umblat mai puţin, însă i-am lasat un trandafir în bancă:-D....şi multe altele. Nu e relevant cum funcţionam înainte, ci cum o fac acum. Ei bine, nu ştiu din astea. De fiecare dată, când emoţiile devin prea puternice, se activează un scut de repudiere. Reformulând, mă mint singur şi mă mint bine.De ce? Pentru că e mai eficient să găseşti defecte decât să pierzi 6 luni încerând să găseşti metode pentru a deveni vizibil.

din Costinesti

Update: Pentru că nu m-am mulţumit numai cu câteva versuri, duminică am mai scris câteva, am luat iar primul loc şi m-am plimbat cu banana gratis salvând şi 2 fete de la înec.(dovada)

Am participat la Iubește cu cap până peste cap, proiect de educare sexuala susținut de Kiss FM cu o continuare a sloganului.

Iubește cu cap, până peste cap
Nu fi emoționat, iubește necondiționat
Sentimentul este intens, doar ornat cu nisip dens
Într-o seară târzie, pe-o plajă pustie.

și am ieșit pe primul loc.
P.S. Pe lângă altele, am primit multe, multe prezervative.

sunt o furtună cu norii de plumb ars,
un vânt ce joacă un codru întors.
cu fulgere trag prin univers.
La ce bun?
când nu am apă să vărs;
căci toată s-a scurs.

port înfiptă în suflet suliţa unui îndemn suprem,
durerea nu o mai simt, sângele nu mai curge.
amputez delirul, sunt lucid.
scuip amar peste trecutul acid.
mă prind de prezent...
amintiri mă trag în jos,
mă rod până la os,
cu-o ultimă suflare ridic paloşul
şi retez trecut, picioare şi viitor.

în noapte cetăţeni  flămânzi, cu riduri groase şi feţe adormite
aşteaptă zgribuliţi tramvaiul 3
cu gândul tulbur compostează un bilet mototolit.
un bărbat se aşază oftând, oboseala îi cuprinde oasele.
a nevestei cină gând îi forţează un zâmbet.
nevasta, cu 2 ceasuri mai devreme, se afla-n tramvaiul 3
se gândea la ce va găti pentru ai ei.
dimineaţa, ambii soţi îşi cărau în staţie trupurile
şi le urcară în veşnicul monoton tramvai 3.

Suflet deschis-închis,
Mă freamătă un gând pestriţ.
Îl cheamă la ea, muge de dor
Se face alb, chiar încolor.
Iubito, nu azi.

clonez amintirile noastre
le pun în borcan cu formol
le-ascund în pământ...
mă mustră conştiinţa şi răscolesc trecutul,
mă roade dorul şi-l dezgrop.

mi-au amorţit buzele de înfrigurare
atât de multe nopţi reci, disperare.
lacrimi ce-au omorât ţânţari
vise ce-au fost suflări.
nu mai am lumânări de aprins
le-am aruncat înadins
nu mai înţeleg ce cânţi
nu te mai pricepi să minţi.
-muză, rămâi în muzeu.

anul trecut,
nimeni nu mi-a zis
că primăvara e inşelătoare.
m-am deschis precum o lalea
dar peste noapte,
Înflorit fiind
Nu m-ai protejat
Iar eu,
n-am ştiut să mă inchid.

Dar anul acesta,
Nu mai dau crezare soarelui,
Şi până n-am să văd grâul copt.
N-am sa-ţi arăt petale.

Însetat de un an, nu mă pot abţine,
Să nu gust din apa ce nu-mi aparţine.
Nori grei trec deasupra sufletului meu
Dar nu-mi lasă decât tunete, fulgere şi vânt de zmeu.

Ploaia se lasă aşteptată,
nici măcar grindină.
Suferă natura, roua o alină,
Cum mă alină pe mine
ploaia cu soare.

Vreau să mă plouă, vreau ploaie de vara
Să-mi curgă prin vine apă, sa-mi curgă-n rafale.
Vreau stropi mari de apă
cât o amintire.
Şi după ce ploaia se va sfârşi, nu vreau soarele
vreau,
vreau un curcubeu.